Pe masura ce trec anii, veniturile pensionarilor scad, desi guvernantii sustin ca asigura cresterea pensiilor cel putin la valoarea inflatiei.
Nu doresc sa fac comparatie cu sistemul de pensii din perioada ceausista, desi consider ca era echilibrat, iar un pensionar isi permitea sa traiasca decent si sa beneficieze de asistenta medicala si tratamente medicamentoase la preturi acceptabile, primind pensii de cel putin 70% din salariul mediu obtinut din ultimii ani lucrati. Trebuie sa mentionez insa un fapt care pana in prezent a trecut neobservat. Incepand cu anul 1967s-a dat o lege a pensiei suplimentare, defapt un sistem privat de pensii, cum se doreste acum, dar administrat de stat. Timp de 5 ani s-a colectat un procent de 2% din salariu, inclusive sporurile, platit de angajati, fara a se acorda vreo pensie suplimentara. Banii stabiliti prin lege erau depusi la CEC, purtatori de dobanda si gestionati de Ministrul Muncii. De abia din 1972 au inceput platile de pensii suplimentare in procente diferentiate functie de perioada de cotizare, de la 7% la 16% dupa 25 de ani, cazul majoritatii pensionarilor de azi.
Din calculele facute de statisticienii din domeniu, care s-au raportat la dolar, reprezentand la sfarsitul anului 1989 14,9 lei/ $, ar fi trebuit ca la CEC sa existe un fond de circa 10 miliarde $ fara a pune la socoteala dobanzile obtinute pe parcurs.
Se pune intrebarea UNDE SUNT ACESTI BANI ai contribuabililor? De la aceasta suma se poate incepe o discutie despre sistemul de pensii postdecembrist cu toate lacunele si inechitatile aparute pe parcurs.
Au aparut pe parcursul anilor Hotarari, Ordonante de Guvern si Legi care mai de care mai curajoase, care au creat doar haos si nemultumiri, cu unele avantaje pentru unele categorii si profesii. Asa s-a ajuns ca in prezent numarul total al pensionarilor din Romania sa treaca de 6 milioane, dublu cat erau in 1989. Este drept, ca prin reforma in sanatate a ilustrului contabil Nicolaescu se urmareste micsorarea rapida a numarului de pensionari prin deces, incercandu-se astfel sa se descurce statul cu plata pensiilor celor ramasi in viata.
De majorarea pensiilor se tot discuta, iar statistic se anunta procente mari de crestere, dar bazate pe majorarea prin recalculare a unui numar foarte mic (sub 35%) de pensionari, o parte mare dintre ei, care au condus in vechiul regim.
Este buna remarca unui fost dezident, care spune ca are o pensie mult mai mica decat cel care l-a anchetat si terorizat.
In guvernarea CDR-ista s-a hotarat emiterea unei noi legi a pensiilor pentru a se evita discriminarea unor categorii de pensionari avand aceeasi meserie, dar iesind la pensie in perioade diferite. De asemenea, s-a urmarit ca toti pensionarii sa beneficieze de o pensie pe masura contributiei lor la sistemul de pensii pe toata perioada activa. Asa a aparut Legea nr. 19/2000 cu aplicare incepand cu 1 aprilie 2001, coincidenta sau nu cu ziua pacalelilor.
Si pentru numarul personalului activ contributia la sistemul de pensii a scazut dramatic in acei ani, nu a mai ramas prevederea din legea nr 3/177 prin care pensia se calcula la cca 70% din media ultimelor salarii, dar s-a prevazut la art. 80, ca punctul de pensie sa nu fie mai mic de 45 % din salariul mediu, pensionarii de azi nu aveau de ce se plange. A venit insa Guvernul Isarescu, care a dat Ordonanta de Urgenta cu nr. 41/27.04.2000 si a schimbat sensul art. 80 din Legea 19/2000, prin urmare procentul minim de 45% a devenit maxim. Ma intreb cum o Ordonanta de Guvern poate modifica o Lege Organica votata de 2/3 din parlamentari. Ce a pazit Curtea Constitutionala, dar presedintele Constantinescu cand a promulgat Legea de aprobare a acestei ordonante? Nu raspunde nimeni pentru aceste ilegalitati care au ingenunchiat milioane de pensionari?
Putini stiu ca dupa aprobarea in Parlament a Legii 19/2000 au aparut 40 de modificari la aceasta lege Organica prin 3 rectificari (una chiar inintea publicarii Legii in Monitorul Oficial), 15 Ordonante de urgenta, 9 hotarari de Guvern si 13 Legi. Daca adaugam si precizarile trimise de la Bucuresti in aplicarea acestui amalgam de dispozitii, va puteti da seama cum s-a aplicat Legea initiala, care, putea fi modificata tot printr-o Lege Organica.
Odata cu majorarea varstei de pensionare, numarul de ani de pensie de care beneficiaza cei ce au muncit 30-35 de ani, scade foarte mult, avand in vedere speranta de viata din Romania de 72 de ani medie (dupa datele statistice), la barbati fiind sub 68 de ani. Dar numai de speranta de viata nu se poate vorbi dupa aplicarea reformei in sanatate aprobata in Parlament de alesii nostrii la propunerea unui economist-statistician. Si se discuta tot mai mult ca si femeile sa iasa la pensie dupa 65 de ani. Nu o sa mai stie nepotii ca au bunici care sa se ocupe de ei, cat parintii muncesc.
De aici rezulta ca niciodata un pensionar nu va apuca sa beneficieze de pensie, cu cat a contribuit la fondul de pensii intr-o viata de munca (exceptiile sunt neglijabile). Specilistii in domeniu au stabilit pe baza datelor statistice ca, in medie, fiecare pensionar este pagubit cu aproape 900 milioane lei vechi. Unde sunt acesti bani?
Apoi stabilirea diferentiata a pensiilor parlamentarilor si a altor categorii privilegiate. Sunt de acord ca judecatorii si cei din sistemul de control (vama, finante, etc) sa fie platiti mai bine pentru a se descuraja coruptia (desi nu ar fi de prisos si aplicarea unor legi mult mai drastice atunci cand cei mentionati mai sus incalca legea, tocmai pentru a da un exemplu), dar la iesirea la pensie sa beneficieze de aceleasi criterii de stabilire a drepturilor banesti.
Guvernul actual se plange de lipsa de bani pentru indexarea pensiilor dar cheltuieste bani pe prostii (scuzati expresia dar aceasta este realitatea). Chipurile, pentru informarea corecta a contribuabililorau a nascocit certificatul de stagiu de cotizare, care, anual este trimis prin posta oamenilor. Formularul tiparit in 3 culori si personalizat pentru cca 5 milioane salariati, la care se adauga timbrul postal, costa Ministerul Muncii si Protectiei Sociale peste 100 miliarde lei vechi anual. Din aceste certificate, un sfert se returneaza pentru ca nu mai exista adresantul (ori a murit, ori, ori s-a pensionat intre timp si si-a schimbat domiciliul, ori a plecat la munca in strainatate). Nu era mai simplu ca la Casele de Pensii, cei interesanti sa primeasca informatii la cerere? Iar banii cheltuiti cu acest certificat sa intre in pensii sau macar in niste prime de Paste si Craciun pentru cei cu pensii mici. Acest certiicat, in realitate, ascunde o foarte mare afacere pentru o firma capuse. Comanda catre Imprimaria Nationala pentru aceste imprimate personalizate se face prin intermediar.
Dupa ce am aratat o parte din deficientele aplicarii reglementarilor in calcularea si recalcularea pensiilor, sa vedem ce se poate face pentru imbunatatirea situatiei, venind cu propuneri de cetatean (pentru ca cei ce si-au arogat calitatea de reprezentanti ai societatii civile sunt prea ocupati cu alte treburi...nu cu nevoile noastre, vezi cazul Pipidi):
- sa se stabileasca un cuantum minim al pensiei care va fi indexat anual cu indicele de inflatie. Sa faca dl Ministru Barbu un calcul cu cat va iesi la pensie un muncitor care lucreaza in sistemul privat si care in 60% din cazuri are salariul minim pe economie, dupa 40 de ani de munca si poate atunci isi va da seama ce-l asteapta pe om la iesirea la pensie. Ca exemplu: un muncitor ce lucreaza minim 15 ani, cu un salariu minim actual de 330 RON, va avea o pensie de 44,73 RON, mai putin de jumatate din valoarea ajutorului social. Este normal acest lucru?
- la recalcularea pensiilor sa se tina cont de toate sporurile de care a beneficiat persoana, pe perioada cat a lucrat si a cotizat la fondul de pensii. Pana in 1989 nu se platea nici un drept salarial pana nu se executa controlul bancar, asa ca toate contributiile catre fondul de pensii erau achitate la castigul brut.
- sa se stabileasca o comisie parlamentara care sa verifice in conturile CEC cum au fost administrati banii din contributiile pentru pensia suplimentara si care a fost destinatia acestor bani.
- pentru transparenta si informare publica ministerul sa afiseze trimestrial la Casele de Pensii date despre: numarul total al pensionarilor aflati in plata pe grupe (pensionari la limita de varsta, pensie anticipata, pensie de boala, pensie de urmas, ajutoare de deces) si sumele platite precum si colectarea banilor in fondul de pensii, la nivel de tara si judet).
-Guvernul nu va trebui sa uite nici de pensionarii din agricultura care nu mai pot munci si au nevoie de hrana si medicamente pentru supravietuire.
La final am sa relatez un exemplu din judetul Hunedoara privind recalcularea pensiilor, unde doar 39% din pensii au inregistrat cresteri, din care 30 % au primit mai mult de 10 RON si s-au inregistrat multe contestatii pentru calcul eronat.
Nu uitati ca in tara exista peste 6 milioane de pensionari cu drept de vot.